Orașe și cărți #7 și #8 Sinaia și Brașov

Orașe și cărți presupune transformarea cărților în suvenir, iar astfel, fiecare oraș marcat pe hartă aduce cu el o nouă carte în biblioteca voastră.

A trecut ceva timp de la ultima călătorie, dar prima sesiune, deadline-urile și lista de to-do care nu se mai termina, m-au oprit de la a mai scrie și cu părere de rău, chiar de la a mai citi. De data asta Orașe și cărți e cumva 2 în 1, căci Brașov a urmat chiar după Sinaia, în scurtul road-trip din decembrie. Am venit acasă cu două cărți numai bune de povestit pentru Orașe și cărți care încă își așteaptă cuminți rândul. Pusesem pe listă mai multe obiective de văzut și vizitat, dar ce faci când te prinde răceala la sute de kilometri de casă și de patul confortabil? Am scurtat toată așa zisa drumeție și m-am limitat la Castelul Cantacuzino pe care voiam de mult să-l văd. Încă nu-mi iertasem decizia de anul trecut când în drum spre Bucegi ignorasem toate pancartele care-mi spuneau s-o iau la dreapta către Castelul Cantacuzino. Nu știam ce pierd pe atunci.

Nu ne-am încadrat nicicum în orele de vizita pentru interiorului Castelului, dar ne-am plimbat prin curtea acestuia, m-am chinuit să mă dau în leagănul acela pe sfori de care sunt convinsă că știți, dar nu mi-au ieșit decât niște poze cu mine contorsionată. Funny story. Am văzut și ce rămăsese și din expoziția Salvador Dali -Welcome into my brain.

Se văd extraordinar munții de aici. Mi-ar plăcea să revin și la vară.

Nu am stat chiar în Sinaia, ci puțin mai departe, la Vila Cascada din Poiana Țapului, loc frumos și liniștit, curat, îngrijit și cu vedere spre munți. Recomand.

Am căutat desigur o librărie prin Sinaia și am dat de Flower Power, o librărie micuță și cochetă cu nume haios, aflată chiar pe bulevardul central, Carol I. Vorbisem toată vara despre Irvin Yalom, și eram hotărâtă să citesc ceva de acest autor. Îmi stăteau drept referință părerile pozitive pe care le-am citit, cât și biografia personală a autorului. Acesta se apropie de literatură și începe să scrie, după o carieră impresionantă în domeniul psihiatriei, fapt care-i oferă o perspectivă unică de abordare. Despre Minciuni pe canapea o să vă povestesc mai multe într-o viitoare recenzie, căci momentan încă își așteaptă rândul în teancul de cărți care-mi blochează accesul la birou.

În Sinaia am mai fost și pe peronul gării, unde am prins un moment de amurg foarte fain, numai bun de fotografii, iar apoi am vizitat și Expoziția de Trenulețe, a cărei intrare se face chiar de pe peron.

Am fost chiar impresionată de detaliile machetelor, de personalul amabil, și de spațiul comod și intim unde puteai chiar să bei o cafea sau un ceai. Erau chiar și câteva locuri speciale pentru copii mici sau, chiar copii mai mari, ca mine, unde puteai asambla câteva vagoane pe șine. Mi-a plăcut foarte mult, mai ales porțiunea unde se instalase deja ”iarna” iar totul era acoperit de zăpadă.

În Brașov eram atât de răcită că n-am mai avut energia decât pentru o plimbare prin Piața Sfatului, o cafea și-o carte. De aici mi-am luat Fahrenheit 451 de Ray Bradbury, pentru că dacă nu v-ați prins până acum, sunt fan romane distopice.

Am trecut rapid pe prima pagină data și locul, așa cum presupune oraseșicărți, înainte să îngheț de tot la cele minus nu mai știu câte multe grade Celsius. M-am întors acasă cu o răceală cruntă, cu fotografii cu nas roșu și două cărți care așteaptă să fie citite și răsfoite.

Am creat pe instagram hashtagul #orasesicarti și aș fi tare bucuroasă dacă aș vedea și fotografiile voastre cu cărți de prin locuri adunate.