Temnița profesorului de Jack London - Intuiția altor vremuri și a altor locuri

Amintirea altor vremuri, intuiția unor experiențe îmbrăcate acum în mantaua uitării, ies la iveală odată ce Darrel Standing, un profesor universitar de agronomie este condamnat la o pedeapsă inumană. În urma unei condamnări pentru crimă, acesta cade pradă unui oportunist de ocazie care îl face vinovat pentru dispariția unei dinamite fictive, pentru care mai marii închisorii ar face orice ca să o găsească.

Geneza romanului își are originea în corespondențele scriitorului Jack London cu Ed Morell, un deținut în închisoarea de maximă siguranță din San Quentin.

Experiențele vieților anterioare, adâncite în inconștientul ființei umane vor ieși la suprafață odată ce profesorul Darrel Standing este supus la chinuiri inumane în închisoarea de stat din San Quentin. Pieptarul, un adevărat instrument de tortură este motivul declanșator al stărilor de părăsire a trupului de către spirit, fapt care îi va oferi șansa evadării din limitele spațiului închis, degradant al închisorii.

În tot timpul vieții mele am avut intuiția altor vremuri și a altor locuri.

Prin raportarea la metempsihoză, visele declanșate de subconștientul uman sunt puse pe seama experiențelor trăite în viețile anterioare, prin care sufletul parcurge un ciclu de reîncarnări pentru a atinge starea purificării absolute.

Visurile noastre sunt bizar întocmite pe lucruri pe care le cunoaștem.

Cel care îi oferă profesorului Standing această perspectivă este chiar personificarea lui Ed Morrel, un alt condamnat la osânda din subsolurile secrete ale închisorii. Aceștia dezvoltă o modalitatea de comunicare inedită prin bătăi ușoare, asemenea unui cod Morse, pe care paznicii nu îl pot descifra.

Mulțumită lui Ed Morell, am avut cinci ani de rătăcire prin stele

Standing va obține o rezistență incredibilă, fiind supus la nenumărate ore de pieptar, care își vor lăsa urme pe corpul prizonierului care trece printr-o degradare perpetuă. Prin această abandonare a trupului și găsirea eului lăuntric, Darrel Standing va trăi în repetate rânduri vieți anterioare, reîncarnându-se pe parcursul romanului în mai multe oglindiri ale sale: un naufragiat care va trăi șase ani în izolare și singurătate pe o insulă pustie, un tânăr băiat care este martor la masacrul de la Muntele Meadows în 1857, un englez din secolul al XVI-lea care devine parte din curtea regală coreană, un centurion roman aflat în serviciul lui Pilat din Pont. Aceste scurte reveniri ale vieților anterioare nu pot fi controlate în totalitate de Darrel, acesta retrăind unele experiențe de mai multe ori. Însă odată ce reușește să deprindă acest exercițiu al minții și al perseverenței, este capabil să își ofere răspunsuri asupra unor experiențe din copilărie, pe care o consideră drept perioada de acomodare a spiritului în noua sa formă. Uitarea este procesul prin care viețile trecute sunt lăsate în urmă iar redescoperirea lor este posibilă doar pentru ființele privilegiate.

Aceste licăriri nelămurite ale copilăriei sunt din altă lume

Ceea ce nu realizează directorul închisorii, Atherton sau gardienii, este că aceștia i-au oferit profesorului libertatea absolută, tocmai prin privarea de noțiunea obișnuită a acesteia; mediul captiv îi va da posibilitatea de a găsi evadarea în sine, prin renunțarea la trupul schinjuit în pieptar.

Cei care m-au zidit de viu pentru atâția ani, mi-au dăruit, fără să știe, nesfârșirea veacurilor.

Inedită nu este doar tematica abordată, ci și maniera de prezentare a poveștilor în care timpul și spațiul nu mai respectă nicio regulă. Cititorul este invitat prin adresare directă să își rememoreze amintirile și senzațiile trăite, încă din primele pagini:

Întoarce-ți gândul la copilăria ta și, citind aceste rânduri, îți vei aduce confuz aminte cețoasele perspective ale altor vremuri și ale altor locuri, la care ochii tăi de copil se uitau curios.

Astfel, vocea lui Darrel Standing se confundă cu cea a naratorului, acesta mărturisind: